Metodologie
Cum colectăm, ponderăm și publicăm rezultatele acestui sondaj.
Eșantion de conveniență, nu probabilist
Sondaj independent
PulsRomania.ro este o inițiativă civică, fără afiliere politică. Nu suntem finanțați de niciun partid sau entitate politică, nu reprezentăm și nu promovăm pe nimeni. Proiectul a pornit ca reacție la sondaje publice care par să nu reflecte realitatea - ne propunem să fim cât mai imparțiali și transparenți, prin metodologie deschisă.
Pe înțelesul tuturor
De ce să ai încredere într-un sondaj pe internet? Pe net răspund mai ales tineri de la oraș. Dacă am număra răspunsurile așa cum vin, ar ieși o imagine strâmbă a țării. De aceea le „echilibrăm".
Ce înseamnă că „echilibrăm" răspunsurile? Ne uităm câți oameni de fiecare fel au răspuns - bărbați și femei, tineri și vârstnici, de la oraș și de la sat, din fiecare regiune și nivel de școală. Dacă dintr-o categorie au răspuns prea puțini față de cât reprezintă ei în țară, dăm răspunsurilor lor o greutate mai mare; dacă au răspuns prea mulți, o greutate mai mică. Cât „ar trebui" să fie fiecare categorie luăm de la recensământ.
Un exemplu: aproape jumătate din români trăiesc la sat. Dacă la sondaj au răspuns puțini oameni de la sat, „cântărim" mai tare răspunsurile lor, ca rezultatul să semene cu România adevărată - nu doar cu cine s-a nimerit să completeze.
De ce nu arătați rezultatele de la început? Până nu răspund destui oameni, și din toate colțurile țării, cifrele ar fi înșelătoare. Le publicăm doar când avem un eșantion cu adevărat reprezentativ.
Pe scurt: nu contează doar câți răspund, ci cine. Mai bine 100 de oameni din toate categoriile decât 1.000 de un singur fel.
De ce ponderăm
Un formular online cu acces liber nu e niciodată un eșantion probabilist: cine completează e mai degrabă urban, mai educat și mai interesat de politică decât media populației - indiferent câți respondenți se adună. De aceea ajustăm răspunsurile la structura reală a populației.
Raking (IPF) pe 5 variabile
Ponderăm prin raking (Iterative Proportional Fitting) pe sex, regiune, nivel de studii, mediu (urban/rural) și grupă de vârstă, la țintele de populație INS din recensământul 2021. Ajustăm ponderile iterativ, o variabilă pe rând, până converg.
Ce înseamnă N efectiv și design effect
Pe scurt: după ponderare, nu toate răspunsurile mai „cântăresc" la fel, iar asta face rezultatul puțin mai nesigur decât pare după numărul brut. Aceste două cifre arată exact cât.
O analogie: vrei părerea unui oraș întreg, dar la sondaj au răspuns mai ales tineri din mediul urban. Ca să corectăm, dăm mai multă greutate categoriilor care au răspuns prea puțin (de pildă, persoane în vârstă de la sat). Dar dacă răspunsul unui singur om ajunge să conteze cât al zece, rezultatul depinde mult de acel om - e mai puțin sigur decât dacă ar fi răspuns chiar zece oameni diferiți.
N efectiv = câți respondenți „diferiți" valorează de fapt eșantionul după ponderare. Design effect = de câte ori scade siguranța din cauza acestui proces (1 = fără pierdere; 2 = ca și cum ai avea jumătate dintre respondenți).
Tehnic: design effect (indicele Kish) = 1 + variația ponderilor ÷ media ponderilor la pătrat; N efectiv = N brut ÷ design effect.
Exemplu cu cifre: 5.000 de răspunsuri cu un design effect de 3 valorează, ca siguranță, cât ~1.700 de răspunsuri „curate" (5.000 ÷ 3). De aceea raportăm N efectiv, nu doar numărul brut - ca să nu pară sondajul mai puternic decât este.
Prag de publicare
Rezultatele nu se publică decât dacă sunt îndeplinite simultan toate cele trei condiții de mai jos. Până atunci, pagina de rezultate nu afișează date parțiale.
Al doilea prag e proporțional, nu un număr fix: crește odată cu eșantionul, ca o categorie demografică să nu fie „umflată" prin ponderare pornind de la prea puține răspunsuri reale. Plancherul se aliniază cu regula după care nu publicăm nicio celulă sub ~30 de răspunsuri.
Pragurile pot fi ajustate pe parcurs; valorile de mai sus sunt cele aplicate efectiv în acest moment.
Limite oneste
Chiar perfect ponderat demografic, un eșantion online auto-selectat rămâne expus unei părtiniri atitudinale. Ponderarea reduce eroarea, nu o elimină. Interpretați rezultatele ca indicație, nu ca estimare cu nivel de încredere statistic formal.